Date geografice ale oraşului Vişeu de Sus


       Oraşul se află situat la confluenţa a două râuri Vişeu şi Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade şi 45 minute şi longitudinea estică de 27 grade şi 25 minute, având înfăţişarea caracteristică oraşelor de munte. Se învecinează la NNE cu munţii Maramureşului şi Republica Ucraina, la SE cu munţii Rodnei şi are ca vecini comunele Moisei în partea de SE şi Vişeu de Jos în partea de V şi Poienile de sub Munte în partea de NV.
    
Conform datelor primite de la Birourile Urbanism şi Amenajare Teritorială şi Agricol, suprafaţa oraşului Vişeu de Sus este de 44.306 ha, din care:

  • Teritoriu administrativ (ha) : 44.306
  • Cuprins în intravilan (ha): 1.487,28
  • Suprafaţă agricolă (ha): 4,7
  • Suprafaţă neagricolă (ha): 42.814,02

Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foştilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiţi în natură au fost despăgubiţi în bani.

RELIEFUL

      Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta  este energic cu pante înclinate, văi adânci şi înguste, cu dealuri cu înălţimi ce variază între 400 şi 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanţe de argile şi şisturi bituminoase.
       Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuţia cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivaţii turistice.
       Pentru turismul actual, existenţa reliefului montan larg răspândit şi diversificat ca structură şi fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puţin două cerinţe: agrementul şi refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural şi antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseţii peisagistice, evidenţiază obiective cu valoare deosebită.
       Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munţilor Maramureş, un defileu săpat în masa şisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopaşul (1201 m), Grebeni (1594 m) între Novăţ şi Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele şi dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior şi graniţă, se află o serie de culmi de 1300-1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge graniţa, situată la 1500-1700 m, numită Culmea Ştevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina şi Botizu, se află muntele Şuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Ţâşlei. Este dominată de eruptiv neogen şi cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) şi în nord cu Vârful Ţiganului (1736 m).

Hidrografia Şi clima

       Râul Vişeu îşi are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine şi se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vişeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 1606 km 2 , desfăşurat între Munţii Maramureşului în est şi Munţii Rodnei în sud. Vişeul are o lungime de 80km şi până la Borşa-Moisei, se mai numeşte şi Borşa sau Vişeuţ.
       În zona de izvor are o pantă mare, de 20-50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureş îşi croieşte o vale largă cu îngustări locale.
       Bazinul hidrografic al Vişeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate  mare a reţelei hidrografice şi o scurgere specifică dintre cele mei ridicate din tară. Datorită precipitaţiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea reţelei hidrografice are valori de 0,7-1  km/km 2.
       În avale de Moisei, bazinul Vişeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta.
Râul Vaser  izvorăşte din Munţii Maramureşului, se formează din izvorul Boului şi izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Vişeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălţimi dintre Pietrosul Maramureşului şi Toroiaga. Drenează o suprafaţă de 422 km 2,are o lungime de 42 km şi un debit mediu de 9 mc/s.

 

Pagina 2...    Pagina 3...

| 29 Martie 2008