Parcul Natural Munţii Maramureşului


Munţii Maramureşului, denumiţi în vechile diplome maramureşene „Silva Nigra” şi apoi „Carpaţii Păduroşi”, sunt cel mai înalt masiv montan de pe graniţa României, punct de convergenţă a mai multor regiuni istorice (Maramureşul românesc, Zakarpatia, Bucovina de nord şi de sud, Galiţia),
iar începând cu anul 2005 au fost declaraţi arie protejată de interes naţional în categoria - parcuri naturale. Principalele motive ale desemnării au fost: peisajul specific cu munţi acoperiţi de pădure şi pajişti alpine într-o alternanţă încântătoare, existenţa habitatelor naturale pe întinderi mari, civilizaţia lemnului născută aici şi prezenţa florei şi faunei emblematice pentru Carpaţi, în cadrul unor ecosisteme stabile. De asemenea, 70% din suprafaţa parcului – excepţie făcând intravilanul localităţilor incluse - este propusă ca Sit de Importanţă Comunitară în cadrul Reţelei Ecologice Europene – Natura 2000. Dintre speciile de mamifere enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului Europei sunt prezente toate cele trei specii de carnivore mari: lupul, ursul şi râsul.
Parcul Natural Munţii Maramureşului este localizat în nord-estul judeţului Maramureş, la nord de râul Vişeu, întinzându-se până la graniţa cu Ucraina.

VALEA VASERULUI

            Bazinul văii Vaser (denumit şi „Râul” sau „Râul Mare”) este situat în partea centrală a Parcului Natural Munţii Maramureşului, ocupând cca 30% din cei peste 1400 kmp ai masivului. Vaserul îşi începe călătoria spre Vişeu la Comanu (km 43,5), unde la cota de 990 m se unesc văile Comanu Mare şi Comanu Mic. Luând în considerare şi afluenţii care continuă pe direcţia generală a Vaserului (Comanu Mare şi Izvorul Boului), lungimea totală a râului este de 50 km. La confluenţa cu Vişeul (cota +476), Vaserul se prezintă ca „fratele” mai mare, depăşind râul Vişeu prin lungime, suprafaţa bazinului şi debit.
            Vaserul reprezintă în mod cert cea mai importantă atracţie turistică a Parcului Natural Munţii Maramureşului, un „magnet” care determină un aflux exponenţial al amatorilor de inedit din străinătate şi din România. Din lungimea totală a văii, cea mai mare parte (43,5 km) este străbătută de o cale ferată forestieră îngustă (ecartament 760 mm), construită în anii 1924-1932, singura în funcţiune pe o rază de sute de kilometri (căile ferate forestiere de la Moldoviţa, Covasna-Comandău sau Abrud-Câmpeni sunt utilizate sporadic şi doar turistic, nu şi industrial).

            Datorită accesului limitat (atât de calea de transport cât şi de restricţiile impuse într-o zonă de graniţă), Valea Vaserului şi-a păstrat sălbăticia şi caracterul natural, oferind încă habitate întinse neantropizate, favorabile viaţii sălbatice.
      Accesul pe Valea Vaserului se face în principal cu trenul turistic pus în mişcare de locomotiva cu aburi.

Trasee pe Valea Vaserului

1. Vişeu de Sus - Statia Comanu (43,5 km, cale ferată forestieră, traseu nemarcat, diferenţă de nivel + 514 m). Traseul începe de la gara turistică aflată la cca 30 minute de mers din centrul Vişeului.
2. Vişeu de Sus - Valea Scradei - Izvorul Borcutului - Izvorul Boului. (Traseu nemarcat, durata 4-5 ore, diferenţă de nivel + 310m; - 140 m).
3. Gura Novăţului - Izvorul Roşu - Şaua Ţiganului - Măcârlău. (Traseu nemarcat, durata 8-9 ore, diferenţă de nivel + 983 m; - 810 m).
4. Staţia Bardău – Vârful Pietrosu Bardăului - cabana Coşnea. (Marcaj bandă roşie, durata 10-12 ore, diferenţa de nivel +1185 m; -1232 m). De la cantonul silvic Bardău (665 m) traversăm Vaserul pe pod, urmând drumul auto de pe Valea Bardău, lăsând ceva mai sus o ramificaţie spre dreapta.
5. Staţia Botizu - Vârful Cristina - Culmea Lutoasa - Valea Rica. (Traseu nemarcat, durata 6-7 ore, diferenţă de nivel + 942 m; - 938 m). Traseu de traversare din Vaser spre localitatea Poienile de Sub Munte, care porneşte de la Botizu (711 m) pe drumul forestier de pe Valea Botizu.
6. Staţia Făina - Valea Mihoaia - Poiana Făget - Plaiul Popii - Valea Novicior. (Traseu nemarcat, durata 5 ½ - 6 ½ ore, diferenţă de nivel + 525 m; - 435 m).
7. Poiana Făget - Vârful Ţiganu - Vârful Toroiaga - Şaua Gâliu - Tarniţa Bălăsinii. (Marcaj bandă roşie între Şaua Gâliu şi Tarniţa Bălăsinii, durata 11-13 ore, diferenţă de nivel + 1150 m; - 1150 m). De la ramificaţia de poteci de pe liziera superioară a poienii Făget (traseul 6), poteca urcă spre stânga pe picior, până în vârful  Ţiganu (1736 m), de unde coboară apoi în Tarniţa Mirajului (traseul 3), evitând prin dreapta (vest) proeminenţele crestei.
8. Făina - Preluca Borcut - Iezerul Lăstun - Valea Lostun - Făina. (Traseu nemarcat în circuit, durata 9-10 ore, diferenţa de nivel + 820 m; - 820 m). Circuitul străbate doi afluenţi drepţi importanţi ai Vaserului: Valea Făina şi Valea Lostun.
9. Măcârlău - Gura Băii - Baia Borşa. (Traseu nemarcat, durata 8-9 ore, diferenţă de nivel + 830 m; - 840 m). Traseu frecvent utilizat de cei ce urcă pe Vaser până la Ştevioara cu trenul forestier, traversând apoi spre Baia Borşa, de obicei urcând şi Vârful Toroiaga.
10. Vf. Toroiaga- Vf. Murgu -Vf. Stâna lui Vârtic-Piciorul Socolescu-Baia Borşa. (Traseu nemarcat, durata 3½ - 4½ ore, diferenţa de nivel – 1130 m).

Pentru informaţii privind cazarea în zona parcului, organizarea de drumeţii cu grupuri, servicii de ghizi turistici calificaţi, fotografiere sau filmări în scop comercial, cercetare sau alte activităţi vă rugăm să vă adresaţi administraţiei parcului.

 

 

| 27 Martie 2008